Shaul Carmel- poet si publicist s-a născut la 6 Iulie 1937 la Ştefăneşti, Botoşani, a activat la Iaşi şi, din 1965, trăieste în Israel, unde conduce Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limba Română . A publicat peste 20 de volume, este tradus în mai multe limbi străine.
Sportiva s-a născut la 24 februarie 1956 . Sanda Toma a absolvit cursurile Academiei Naţionale de Educaţie fizică şi Sport din Bucureşti şi este doctor în domeniul Educaţie fizică şi sport din anul 2002. După mondialele de la München la 25 de ani, a decis să renunţe la activitatea sportivă de performanţă şi s-a orientat spre o cariereă didactică.
In prezent este conferenţiar universitar la Universitatea Ecologică Bucureşti, unde, prin cursurile pe care le predă tinerilor sportivi, olimpism anul l şi management şi legislaţie în sport anul IV, contibuie în mod esenţial la formarea şi educarea tinerei generaţii din sportul românesc.
Rezultate:
Ca elevă a Liceului Central Experimental de Atletism, a practicat proba de aruncare a greutăţii obţinand următoarele rezultate:
2 titluri campioană naţională, juniori II, 1971, 1972;
2 titluri campioană naţională, juniori I, 1973, 1974;
4 titluri campioana naţională, scolare, 1971 – 1974;
locul III la Campionatul naţional de seniori, 1975;
un record naţional de juniori II, 1972;
participare la Concursul « Speranţele olimpice », Budapesta 1974.
In anul 1977 a fost selecţionată în Lotul Olimpic de canotaj academic. In această perioadă a fost legitimată la Clubul Sportiv al Armatei, Steaua, Bucureşti şi a obţinut următoarele rezultate:
1978, finalistă la Campionatul mondial, Noua Zeelandă;
6 titluri campioană naţională;
12 locuri I, la Regate internaţionale;
3 titluri campioană balcanică;
1979, campioană mondială, Iugoslavia;
9 titluri campioană naţională;
16 locuri I, la Regate internaţionale;
5 titluri campioană balcanică;
1980, campioană olimpică, Moscova;
8 titluri campioană naţională;
17 locuri I, la Regate internaţionale;
6 titluri campioană balcanică;
1981, campioană mondială, Munchen;
14 titluri campioană naţională;
4 titluri campioană balcanică;
Alte distincţii:
3 titluri « Cea mai bună sportivă a Romaniei », 1979, 1980, 1981;
1981, Ordinul « Meritul sportiv », clasa I;
Ambasador de onoare reprezentând sportul românesc în lume.
Vainer Aurel, deputat s-a născut la 10.01.1932, în Ştefăneşti , judeţul Botoşani.
Ales, la 28-XI-2004, cu 8210 voturi, în circumscripţia electorală Bucureşti (inclusiv, centre de vot de la Ambasadele României din Israel, Canada, Marea Britanie şi SUA), şi din 21 circumscripţii teritoriale din ţară : Ploieşti, Brăila, Galaţi, Constanţa, Iaşi, Rădăuţi, Suceava, Botoşani, Cluj-Napoca, Oradea, Arad, Timişoara, Braşov, Tg-Mureş, Piatra Neamţ, Roman, Bacău, Focşani, Craiova, Petroşani, Deva.
Economist, doctor în economie, profesor universitar asociat – Marketing şi Piaţa Financiară
A lucrat 28 de ani în cercetarea ştiinţifică economică din România
A publicat patru cărţi în domeniul marketingului şi al cercetării pieţei
Autor a peste 200 de studii şi articole ştiinţifice, interviuri, comunicări ştiinţifice la reuniuni interne şi internaţionale
Vicepreşedinte şi Prim vicepreşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României şi Municipiului Bucureşti (C.C.I.R.B.) începând cu anul 1990
Vicepreşedinte al Societăţii Române de Statistică
Preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (FEDROM)
Vicepreşedinte al Comisiei de Politici Economice, Reformă şi Privatizare de la Camera Deputaţilor
1868 – Se naște, la 1 februarie, la Ștefănești, lângă Botoșani, ca primul copil al Elenei (n. Chiriacescu) și maiorului Dumitru Luchian
1873 – Familia maiorului Luchian se mută la București, cumpărând o casă în Str. Popa Soare
1877 – Moare la București, la 26 noiembrie, maiorul Dumitru Luchian, tatăl pictorului
1879 – E înscris elev în clasa I-a a Gimnaziului “Sfântul Sava”, din București
1880 – Elev în clasa a II-a a Gimnaziului, se retrage de la școală spre sfârșitul anului
1884 – Prima pictură cunoscută, un mic tablou în ulei, reprezentând o casă, semnat “Luchian St.cl.III”
Continuă studiile gimnaziale la pensionatul Seicaru
1885 – Se înscrie la Școala de belle arte din București, dupa ce refuzase să răspundă la examenul de admitere la Liceul militar. În același an se înscrie și la conservator, unde urmează flautul
1887 – În iunie, semnează, alături de alți colegi, o cerere de permis pe calea ferată pentru o excursie de studii
1888 – La sfârșitul anului școlar obține mențiuni la concursurile de anatomie și de cap de expresie
1889 – La concursul de sfârsit de an i se decerneaza medalia de bronz la pictura, studiu după natura și cap de expresie
În octombrie pleacă la Munchen unde, în urma unui concurs, intră la Akademie der Bildenden Künste, împreună cu Ludovic Dolinschi și Oscar Obedeanu. Are ca profesor pe Johann Caspar Herterich.
În decembrie, într-o scrisoare adresată profesorului său, Theodor Aman, scrie că în așteptarea posibilității de a lucra copii în Vechea Pinacotecă își scurtează timpul făcând crochiuri și citind.
1890 – Apare în revista “Generația viitoare” poezia “Sub cămăși de borangic”, semnată “Ștefan Luchian (Munich)”
Execută un portret-compoziție al lui Mihai Eminescu, inspirat de lectura “Poeziilor” acestuia, portret a cărui reproducere fotografică i-o comunica lui Titu Maiorescu
Aprilie: execută în Vechea Pinacotecă o copie după “Sfânta Familie”, de Rembrandt, pe care o expediază în țară
Iunie: se întoarce în țară
Decembrie: expune, pentru prima oară, cinci picturi în cadrul primei expoziții, la Ateneu, a nou înființatei asociații artistice “Cercul artistic”
1891 – Martie: pleacă la Paris, unde se stabilește țn Cartierul Latin, în Bulevardul St. Michel, 48
3 Mai: alături de alți studenți români, ia parte la serbarea organizată la St. Cloud de secția pariziană a Ligii Culturale
1892 – Februarie: termină un tablou de mari dimensiuni “Un convoi la Plevna”, pe care intenționa să-l trimită la Salonul Parizian. În aceeași lună, este nevoit să se întoarcă în țară urmare decesului mamei
Septembrie – octombrie: pleacă din nou la Paris. Probabil acum se înscrie la Academia Julian, lucrând în atelierele lui W. Bouguereau și Tony Robert-Fleury. Tabloul “La malul marii”, datat “1892 Paris”. Pictează, printre altele, două tablouri reprezentând aspecte de pe câmpul de curse: “La Auteuil” și “Ultima cursă de toamnă”
1893 – Martie: se întoarce în București și expune patru tablouri la expoziția “Cercului artistic”
Iulie-Octombrie: petrece vara și toamna la Jugureanu, la matușa sa Sevastia Mirzescu: “Recitam versuri, pictură nu mai făceam”
Figurează ca membru activ printre semnatarii statutelor Cenaclului artistic, votate în ședința din 23 octombrie
1894 – Începe să se facă cunoscut ca un personaj important al cafenelei artistice bucureștene
Martie-Aprilie: deschide, împreună cu Titus Alexandrescu, o mică expoziție într-un atelier din strada Regală nr.11, unde se și instalase. Datat 1894, un laviu înfățisând un aspect din atelier
La 2/14 mai este ales membru în juriul Expoziției anuale a artiștilor în viață, expoziție ce se relua după o întrerupere de 13 ani
Mai-Iunie: expune opt lucrări la Expoziția artiștilor în viață, la Ateneu, între care și “Ultima cursă de toamnă”
5 Iunie: i se decernează Medalia a III-a pentru “Efect de lună” (în prezent la Muzeul de artă din Iași)
Noiembrie: prezent cu 10 lucrări la expoziția “Cercului artistic de la Ateneu”
1895 – Martie: este ales vicepreședinte al asociației Cercului artistic
Mai: primește din partea Direcției Regiei Monopolurilor comanda unui panou “Mănăstirea Tismana”, pentru decorarea unui vapor
Iunie: participă cu șase lucrări la Expoziția artiștilor în viață
Septembrie-Octombrie: deschide o expoziție în atelierul din strada Regală, împreună cu C.Artachino
1896 – Februarie: cumpără imobilul din șoseaua Kiseleff, rondul II, în care se mută la 23 aprilie
Mai: Expoziția Artiștilor Independenți, în str. Franklin nr.12, manifestul căreia este semnat și de Ștefan Luchian, alături de Artachino, Bogdan-Pitesti și Vermont. Expune 15 opere. Critica îl salută ca “adevărat artist independent și modern”
Mai: Artachino îl prezintă pe Luchian, în Revista Orientală, drept un “admirabil colorist” și “un spirit liber, nutrind idei revoluționare”
Iunie: cu prilejul unor serbări ale presei din grădina Bragadiru, contribuie la decorarea unei cârciumi artistice
1897 – Martie: încheie un angajament pentru zugrăvirea bisericii-catedrale a orașului Alexandria, împreună cu C.Artachino și C.Pascali
Iulie: ziarele anunță înființarea societății Ileana pentru dezvoltarea artelor, din al cărei comitet face parte și Ștefan Luchian
Septembrie: semnează contractul pentru zugrăvirea bisericii-catedrale din Tulcea, împreună cu C.Artachino
Decembrie: primește comanda a patru schițe istorice pentru cromolitografiere, alături de alți artiști
1898 – 21 Februarie: vernisajul expoziției societății Ileana, la care participă cu peste 20 lucrări. Pictura sa este întâmpinată elogios de către critică, remarcandu-i-se caracterul modern.
Martie: menționat printre proaspeții frecventatori ai salonului literar al lui Al.Macedonski
Aprilie: merge la Curtea de Argeș pentru a se documenta în vederea zugrăvirii bisericii-catedrale de la Alexandria
1 Mai: semnează, alături de C. Artachino și C.Pascali, contractul pentru zugrăvirea bisericii-catedrale de la Alexandria. Începe să lucreze la pictura biserici, rămânând la Alexandria pâna la terminarea lucrarii. La sfârșitul lui septembrie zugrăvirea bisericii este gata (recepționată definitiv în noiembrie). În această perioadă face cunoștință cu tânăra Cecilia Vasilescu, căreia începe să-i dea lecții de pictură. Între cei doi se încheagă o pasionantă idilă, prilejuind un neîntrerupt schimb de scrisori timp de peste un an
Decembrie: grav bolnav, timp de trei săptămani, de o violentă inflație cu abcese în gât, primul simptom al maladiei infecțioase care il va doborâ peste trei ani și-i va aduce moartea în mai puțin de două decenii
1899 – Martie: Luchian e din nou bolnav, fiind împiedicat să iasă din casă
Aprilie-Mai: expoziție la Ateneu, împreună cu N.Vermont
14 Mai: pleacă la Tulcea, pentru zugrăvirea bisericii-catedrale, terminând lucrarea la 10 iunie
Iunie: eșuarea tentativelor de a se căsători cu Cecilia Vasilescu
Noiembrie: expune două picturi și cinci pastelui la Expoziția artiștilor în viață. Două pasteluri sunt selectate pentru Expoziția universală de la Paris, din 1900
1900 – Mai: încheie, împreună cu C.Artechino, contractul pentru pictarea bisericii Brezoianu, București
Iunie: apare primul număr al Revistei literare și artistice “Ileana”, avându-l pe Ștefan Luchian ca redactor pentru partea artistică
Iulie: este prezent cu două pastelui la Exposition Décennale des Beaux Arts, din cadrul Expoziției universale de la Paris
Septembrie: A;.Bogdan-Pitesti publică în revista “Ileana” un articol în care încearcă să definească concepția artistică a lui Ștefan Luchian
1901 – Ianuarie: încheie pictarea bisericii Brezoianu
Mai: participă cu 11 lucrări la o Expoziție de pictură și sculptură la Ateneu
Execută un panou decorativ pentru frontispiciul noii clădiri a Palatului Funcționarilor Publici din Piața Victoriei
Vara: execută patru panouri decorative “Anotimpurile” pentru casa lui Victor Antonescu. Din această perioadă datează “Safta Florareasa”, capodopera a primului stil al lui Ștefan Luchian
Picteaza “Impresii din Vulcana”, câteva pasteluri de fina sensibilitate impresionistă
3 Decembrie: semnează, ca membru fondator, statutele societății “Tinerimea artistică”
15 Decembrie: este internat grav bolnav, paralizat, la Spitalul Pantelimon, fiind îngrijit de profesorul G.Marinescu
1902 – 24 Ianuarie: scrie din Spitalul Pantelimon o scrisoare către Constantin Mille, vorbind despre suferințele prilejuite de paralizie, dintre care aceea “de a nu mai putea face pictura pe care o iubea atât de mult” și despre vicisitudinile vieții lui
Martie: se deschide prima expoziție a Tinerimii artistice, la care Luchian participă cu 11 lucrări, între care pastelurile “Impresii din Vulcana”. Ministerul Instructiunii achiziționează tabloul “Pastorita”, pentru Pinacoteca din București (în prezent la Muzeul de artă din Craiova)
Sfârșitul lunii martie: iese din spital, umblând cu greutate în baston
Iulie-August: pleacă la o cură la Govora, apoi la Poiana-Ialomița
Octombrie: se mută în Povernei 8
1903 – Februarie: deschide o expoziție personală de pasteluri și acuarele la Casa Assan (39 lucrari)
Martie: participă la a II-a expoziție a Tinerimii artistice, cu 13 lucrări
Septembrie: participă la o expoziție Internațională de Artă la Atena
Decembrie: prezent cu patru lucrări la o noua expozitie a Tinerimii artistice
1904 – Ianuarie: participa la o expozitie pentru strangerea de fonduri necesare trimiterii la studii, la Paris, a desenatorului N.S.Petrescu
Februarie: expozitie personala la Ateneu
Martie: participa cu 19 lucrari la o expozitie a Tinerimii artistice. N.Grigorescu ii achizitioneaza acuarela De la Bariera Filantropiei
Iulie-August: pleaca la bai la Constanta si Techirghiol, unde pcteaza numeroase marine
6 Decembrie: deschide o expozitie personala la Ateneu, cu 50 picturi in ulei
1905 – Aprilie: participa cu 16 lucrari la expozitia Tinerimii Artistice
Iunie: participa cu doua lucrari la o expozitie organizata de minister pentru cumpararea de tablouri. Nu i se achizitioneaza nici un tablou.
Decembrie: participa la expozitia permanenta Kunstverein din Hamburg, cu tabloul “Crizanteme”
1906 – Martie: participa la expozitia Tinerimii artistice cu 12 lucrari, intre care La impartitul porumbului, ce va fi achizitionata de Anastase Simu
Aprilie: V.Cioflec il numeste intr-un articol publicat in Viata literara si artistica “cel mai mare artist-pictor pe care-l avem noi dupa Grigorescu”
August: participa la expozitia jubiliara organizata la Palatul Artelor, unde i se achizitioneaza un tablou
1907 – Martie: participa cu 10 lucrari la o expozitie a Tinerimii artistice, intre care autoportretul Un Zugrav
26 Octombrie: se muta din Povernei in soseaua colonel Mihai Ghika nr.34 (Filantropia)
Decembrie: expozitie personala la Ateneul Român
1908 – Martie: participa cu 12 lucrari la expozitia Tinerimii artistice
Iulie-August: se afla la manastirea Brebu, unde realizeaza peste 30 lucrari, peisaje reprezentative in evolutia stilului sau, prin realizarea unei solutii originale a spatiului in pictura
26 octombrie: deschide, la Ateneul Roman, o expozitie personala cu 84 lucrari, bine primita de public si critica
1909 – Martie: participa cu 12 lucrari la expozitia Tinerimii artistice
23 Aprilie: se muta din Filantropia in Romana 76
8 Mai: i se confera medalia Bene Merenti cl.I
Decembrie-Ianuarie: participa la expozitia de pictura Arta, organizata pe str.Lascar Catargiu
1910 – Ianuarie: in Calendarul Minervei apare un reportaj literar al lui Virgil Ciflec, relatand o conversatie cu Luchian, in care acesta isi expune unele dintre convingerile sale artistice
Martie: expozitie personala la Ateneul Roman, cu peste 80 de lucrari. Succes material si de critica
Aprilie: participa cu 18 lucrari la o expozitie a Tinerimii artistice
Mai: inaugurarea muzeului Simu, la care participa cu 12 lucrari
Noiembrie: participa la expozitia de toamna a Tinerimii artistice
Din acest an dateaza Cap de batran, Autoportretul, opere semnificative pentru ultima epoca a evolutiei stilului lui Luchian
1911 – La inceputul anului reviriment grav al maladiei. Este internat in Sanatoriul Dr.Margaritarescu
Toamna: se muta in Calea Grivitei nr.1
1912 – 16 Februarie: Revista Rampa publica un interviu cu Luchian in cadrul unei anchete privind arta romaneasca
Aprilie: expune noua lucrari la o expozitie a Tinerimii artistice, intre care sapte tablouri cu flori
Decembrie: intr-un scurt portret publicat in Ilustratiunea Romaneasca Virgil Cioflec il situeaza in istoria picturii romanesti alaturi de Nicolae Grigorescu si Ioan Andreescu “singurii trei pictori pe care i-am avut pana acum”
Din acest an dateaza Lautul si Fetita cu portocala, opere definitorii pentru ultimul stil al lui Luchian
1913 – Februarie: vizitat de N.Tonitza
Martie: expune noua tablori la expozitia Tinerimii artistice, intre care “Interior” (Lorica), ultimul tablou la care a lucrat
Mai: trimite doua tablouri la Expozitia
1914 – Februarie: expozitie personala la Ateneu, impreuna cu N.Darascu. O parte din tablouri sunt imprumutate de la colectionari
Aprilie: participa, cu trei tablouri cu flori, la expozitia Tinerimii Artistice
1915 – Mai: expune pentru ultima oara opt lucrari la Expozitia oficiala
1916 – 27 iunie: inceteaza din viata. Este inmormantat la Cimitirul Bellu la 30 noiembrie. Revista lui Tudor Arghezi “Cronica” consacra un numar lui Stefan Luchian, cu articole scrise de A.Maniu, Fr.Sirato, Dem.Theodorescu
Opere
Peisaje
Ultima cursă de toamnă, 1892
Margine de crâng, 1903
Birt fără muşterii, 1903
Marea Neagră la Tuzla, 1904
Sălciile de la Chiajna, 1906
Fântâna de la Brebu, 1908
După ploaie, 1909
Moara de la poduri, 1909
Pe dealul Hinganilor, 1909
Vara, 1912
Sălcile de la Chiajna
Iarna
Flori
Dumitriţa, 1904
Părăluţe, 1907
Garoafe, 1907
Flori de tufănică, 1908
Anemone, 1910
Trandafiri, 1910
Maci, 1910
Albăstrele
Portrete
Safta florăreasa, 1901;
Moş Nicolae Cobzarul, 1906
Un zugrav – Autoportret, 1907
Fata cu basma înflorată
Compoziţii
După muncă, spre casă, 1905;
La împărţitul porumbului, 1905;
1907 – epilogul răscoalei
Lăutul, 1911 – 1912